luni, 24 mai 2010

Oare...?


Nici nu stiu cu ce sa incep....o simpla cugetare m-a facut sa deschid aceasta noua postare.... Visul in care ma aflu...sau cosmar mai exact..nu ma lasa sa scriu...pur si simplu legatura dintre noi nu mai exista..a fost candva ...dar nu de mult..stiu prea bine..si sti si tu, cu siguranta... Atatea greseli si excese de crime....de ce crime? pentru ca am ucis ultima speranta am ucis iubirea si odata cu ea te-am ucis si pe tine...dar ma intreb oare...nu te-ai sinucis cumva?

Eu mi-as scuza fapta...daca-s sti ca tu nu ai contribuit cu niciun fel de condiment....

Puteam sa jur ca-mi esti prieten .....un simplu amic in care pot avea oricand incredere..dar oare are rost...o simpla nelinistita splendoare de taina ascunsa-n viata asta surda...si totusi stiind de toate greselile infaptuite vreodata pe aceasta nenorocita lume tu ai continuat sa te rogi, spre binele tau la cea dintai leganare de dor, de amor.....

Oare toate sentimentele ti s-au confirmat.....? oare mai are rost vreo vorba in plus...sau totul e pierdut in nepasare...undeva-n nicaieri se ascunde ultimul meu cant care imi spune sa nu mai fiu ca ieri....sa fiu un alt eu...

Ascunde-ma iar in haina iertarii si am sa-ti iert si eu tie nepasarea...doar o clipa a fost de-ajuns sa prabusesc o lume de vise ...de speranta ...Atat de puternica sa fiu...atat de ironica ?...sau doar un simplu moft... Nu ma cunosc prea bine si nu pot deslusii acest gand...mi-e frica de mine...pur si simplu simt ca nu sunt eu...lumea e de vina?...sau chiar tu...

In momentul acesta te intrebi ...cine e acel "tu"...iti pot raspunde..nu esti tu ....e un altu....nu suna tocmai logic...dar azi ..in sfarsit am renuntat la ideeile care se leaga intre ele..care au un sens..am sa fiu in sfarsit o stravezie cugetare care nu-ti da pace..si te intrebi..oare ....nu cumva ma induce in eroare?......

In momentul asta...nu am suflet...a plecat undeva departe..se ascunde ...si nu vrea sa-l gaseasca nimeni...e singur, suferind..... In speranta ca-l voi regasii i-am promis ca voi distruge orice amintire pe care mi-a lasat-o aceasta toamna tarzie...am sa smulg ultima speranta de tacere... Drept recompensa i-am promis o vara calduroasa plina de iubire..si mistuind de fericire. El insa vrea ceva simplu si tandru...dar romantic in acelasi timp..mi-e greu ..ma intreb oare ..asta-mi face bine?...dar ii promit ca voi cauta... El,sufletul inca tanjeste la mine si mi-a spus ca se va intoarce cand va fi pregatit.Am vrut sa ii cer iartare..dar mi-a spus ca,cuvintele pentru el nu-si au rostul ...

Mi-e greu sa-l mint in continuare ca mi-e bine....dar am s-o fac si pe asta....desi viata mi-e curmata de sentimente si sentimente...

Imi doresc doar sa zbor ..sa nu mai ajung niciodata cu picioarele pe acest pamant negru....patat cu amintiri....Sau cer prea mult?...Oare atat de mult costa o clipa de iubire?...de liniste...

Am sa ajung odata sa inteleg de ce viata ma pune la incercare....pana atunci am timp sa-mi rog sufletul sa iasa din cenusa.....

2 comentarii:

  1. "Oare atat de mult costa o clipa de iubire?...de liniste...". Da. Cam atat costa o clipa de iubire... o iubire inaltatoare, curata si inegalabila... si merita fiecare sacrificiu...

    RăspundețiȘtergere
  2. stiu ca merita....dar iubirea nu vrea sa sacrifice nimic pentru mine...si atunci devine un esec...si ma dezarmez si renuns....si raman dezamagita...si singura printre ramurile unui tei facut scrumm....

    RăspundețiȘtergere