Glasul tau ...

Sunt un critic innascut intr-un volum nemarginit al sentimentelor , cu un drept asupra viziunii timpului pierdut. Elogiat poate fi cuvantul meu asupra salbaticiei cu care percep viata. Intreaga mea existenta se descrie ca un basm narcisist, sau nu chiar! Dar cu siguranta asa l-ar descrie creaturile care nu ma stiu . Nu stiu sa ma citeasca ori nici nu au puterea de a-mi deslusi culoarea mintii sensibilizata de nevoia de exprimare libera.

Reordoneaza-mi Universul si am sa-ti demonstrez ca pot fi altfel decat lumea a cunoscut fata mea vreodata. Lucide idei imi cutremura mintea si-mi accelereaza bataile inimii cand agresivitatea-mi devoreaza amintirea ta... Tu, care mereu ai stiut sa ma indrumi , prin devastare si sfasaiere psihica si insasi comunicarea sacra dintre moartea noastra sa fie oare aievea?..Dragostea inseamna un leagan de curcubee parfumate si ghirlande de flori melodioase , impletite cu un legamant de incredere si intelegere, ingropate mai apoi in atatea clipe dulci, pline de iubire alaturi de acel cineva.

Trairile de atunci nu le mai pot readuce la viata , dar daca mi-e dor de tine ating iarba verde , proaspata si uda, privesc spre soarele cald cu razele lui aurii pline de poveste si apele tulbure , stravezii ale batranei ape aradene.

Acest dor nu duce lipsuri care sa-mi imbete firea! Asa-s eu ...si poate nu ai ajuns sa ma cunosti , si-mi pare rau ...ca te pierd in suspine..

Esti o faptura fara de care lumea nu ar conta...o lama ascutita de blestem asurzitor ..mereu ma acoperi cand binele dispare...mereu imi canti imnul mortii cand simt ca ma prabusesc in negura pacatelor...

Glasuri si glasuri ...dar mereu aceeasi liniste.... ohh viata ce a mai ramas din tine?

Atat de...

Nu din nou pe aceeasi farama de pamant....cu aceleasi sentimente . Nu e chiar asa ... Ma mint mereu ca mi-e bine... De ce continui sa fiu asa? De ce mereu aceleasi presimtiri si ganduri .. nu ma pot stapani sa nu urasc acel sentiment de singuratate de abandon, de amaraciune si dispret... Ma pot numi o fasie dintr-un iad dulce . E un pic ciudat cum viata-mi curma mereu gandurile... si totusi o mie si una de ganduri nu-mi dau pace . Cugetari despre ce trebuia sa fie si nu este...despre ceea ce urmeaza oricum sa se termine fara sa fi fost imi lovesc mintea si sufletul fara mila. Viata nici nu a inceput si deja m-am saturat. Oare asa greu sa fie sa ma invelesc in aura fericirii? Aceasta faclie aurie plina de iubire si tandrete atat de putin sa arda pentru mine ? ...cu siguranta nu .. eu sunt de vina pentru tot ce mi se intampla. Dar ce mi se intampla ?.. drept sa spun ...nimic . Nimic din ceea ce ar conta lumii...fapturilor pamantesti . Nu mai pot mai departe sa pasesc... nimeni nu ma poate intelege . Capcana pe care chiar eu am pregatit-o pentru o lume noua m-a incoltit.

Ma ucid incet ...si incerc sa nu dau importanta sentimentelor pe care nu le mai stiu distinge , insa ma multumesc cu un mic gand .... acel gand e o mica speranta pe care o caut in ramasitele dezamagirii...

Niciodata nu voi intelege cum de m-au dezamagit atatia oameni intr-un timp atat de scurt.. Ma sufoc in ganduri si amintiri care-mi fulgera rasuflarea si-mi topesc sufletul.... Ard pe dinauntru si stiu sigur ca acesta nu e sfarsitul ...urmeaza mult mai mult .

Nu-mi pot stapani ura pe care o simt pentru viata... vreau sa scap de ea..si ea de mine .. Dar n-a sa-i fac placerea de a ceda. Nu inainte de-ai arata cum ii pot intoarce tot ce ea mi-a pictat in culori cenusii.... Povestea vietii mele va urma un curs cu totul diferit ...pentru ca m-am dezamagit singura de prea multe ori ...

Ma simt imbatata de singuratate si de dezamagire.... am sa ajung sa urasc ceea ce ma inconjoara...ceea ce inainte ma fascina , ma lasa fara suflare de atata splendoare..acum ma va omora incet si sigur......

Mi-e frica de mine...si nu mai pot avea increderea ce-o aveam inainte ... am sa-mi regasesc parfumul intr-o buna zi ..dar pana atunci ... am timp sa-mi pastrez esenta clocotind..

Amintiri fumegande...

E ciudat cum fumul imi aduce cele mai dulci amintiri in minte.... Cand vad fumul simt ca te am aproape .... Dar ciudat , eu nu fumez.. Percep fumul ca fiind un joc gingas si maret care nu-mi da pace si i-as privi toata ziua mirajul. Acel minunat vartej pe care-l ademeneste mereu in cercuri inegale imi aduce aminte de tine... Esti precum fumul - mult prea valoros insa existenta amintirii tale depinde de un sentiment care mahneste in apus... Mi-au placut buzele tale cu gustul lor amarui ..era precum o ploaie de cenusa ce niciodata nu inceta sa ma uimeasca cu tainele lui atat de grijuliu pazite.. Inca-mi plac ochii tai in care regasesc adesea muntii .... Calzi si plini de mister , nu ma saturam niciodata sa ii privesc ... Mainile tale albe ....asteptand mereu o alta poveste .... una veche , dar ...redescoperita ...o petala de matase impletita cu fire subtiri de pasiune ..
Iubesc tot ceea ce te atinge, ce si tie-ti place... ori te bucura ... Iubesc zambetul tau la ifos....Cand orgoliul nu te lasa sa-mi spui nici macar ..."buna"... Mi-a placut sa te caut in fum de tigara ... si sa te gasesc mai tot timpu vesel cu acel zambet care m-a cucerit .. cum ma trezeai la realitate si aveai mai tot timpu grija de mine ....cum ma ciufuleai cand te enervam ...ori cand nu aveai curaj sa-mi patrunzi in privire cand lacrimile-si faceau loc in povestea noastra... A fost mult prea mult fum...poate de aia am ajuns sa ne ascundem de adevar... Dar fumul acesta esti tu ...si iubindu-te am sa iubesc din nou ...gustul amarui ... de tigara
Scrumul care ramane in urma flacarii va scrie o noua poveste... tot noi doi ....aceeasi iubire ...doar ca ...pe alte carari ..

Cineva anume...

Hellow pentru toti si toate....m-am intors..si nu cu ganduri marete...ci marunte si la subiect.

La subiect?..:-?...depinde ce subiect... eu vreau sa spun aici despre cele intamplate mie..si nu cred ca un singur subiect le poate cuprinde....asa ca am sa incep cu inceputul...

Toata lumea o stie pe Mada...daaa fata aia un pic roz...care nu uita niciodata blush`ul acasa :x si e mereu chic si zambareata.... da ..chiar ea....chiar si tu o sti!... Mda..mi-e prietena de la primele repetitii de la bal..nu chiar primele ... doar ca imi placeau pantofii ei ..si m-am bagat in seama..nu ca vroiam.. doar ca m-am uitat la pantofi, si am spus , printr-un impuls "iauu ce faini iti sunt pantofiii"...si mai apoi m-am uitat la ea /:)...si am zarit-o ..cu chipul ala de ingeras firav sub care se ascundea un negru auriu..de ce asa? pentru ca atat de tare se bronzeaza :-l firar...in fine..un chip ...care nu vrea nimic altceva decat prietenia ta , si o data cu ea ...inima... Inima ?:O... una am ..si pe aia o vrea ?:))...Glumesc doar... Ei chiar i-as da-o ...pentru ca stiu ca merita.. Chiar de poarta colantii de la Chupa Chups la scoala unde NOI CU TOTII SUNTEM DECENTI! :))... sti tu prea bine despre ce e vorba...

In fine.. v-am facut cunostiinta cu aceasta minunata creatura care-i pune piedica esecului din viata mea...si daca tot nu v-am lamurit http://321mada.blogspot.com/ mda.... va intrebati... de ce oare are link`ul ca al meu....lipsa de inspiratie? ...ori "xerox"...? ...nici sa nu va treaca prin minte.. e pura prietenie , ca doar de aceea sunt prietenii sa imparta tot :x ....avem aceeasi culoare de ochi avem aceeasi pudra ;;) :)) si iubim viata cu aceeasi sete. Ei ..nu impartim chiar totul ...pentru ca pui` al ei ramane al ei si soare` al meu ..ramane al meu... Dar daca ea-mi va cere... am sa i-l imprumut cu conditia sa nu-i zambeasca prea mult.. Si stiti de ce?... pentru ca zambetul ei e o arma letala... e imposibil sa nu-ti patrunda-n suflet cu acel simplu suras pe care doar ea-l are...

Si printre altele..tin sa amintesc ....(doar sa te amuz) de nebunia noastra nebuna care are numai legaruri nebune :)):))...e`o nebunie :))!!!

Nu pot spune ca o iubesc... sorry Mada ...dar nu pe blog :))... mda.. mint ...pot sa o spun oriunde.. pentru ca mi-e ca o sora, desi nimeni nu-mi inlocuieste Dj`u din Mistic Club.. :))...

Ne auzim data viitoare ... cand , poate , si voi ve-ti avea prieteni adevarati care sa va lumineze viata cu un simplu "buna", .... daca nu ..nu jeliti degeaba.. Am s-o impart pe Mada si cu voi ! B`bye! :*

Imposibilul ......posibil

E tot ce vreodata am visat... sa adun oceanul intr-un singur pahar, sa macin stelele si sa le presar peste un vis dulce, sa daram muntii si sa opresc razboiul din lume. Cum imi pot dori pacea cand insasi eu sunt un motiv care tulbura lumea? Sunt un nor care nu are soare si face tot timpul ca razele lunii sa nu atinga pamantul. Atat de rea sa fie existenta mea ori e doar o imaginatie bogata?

Prefer sa cred in visele mele chiar de stiu ca e in zadar. Cuvintele sunt atat de vagi incat nici privirea mea nu le mai vede parfumul... Ma multumesc acum, in aceste clipe pictate in culori de un verde crud si un galben ocru, cu o gura de liniste contopita cu o aura ce doar un vulcan in eruptie poate percepe.

Aceasta idee se dezvolta ca fiind un nemarginit lan de lalele multicolore,zimtate si pur nevinovate. Sa fie doar realitatea? Ori insasi o parte de divinitate? Nu de Rai , pentru ca cer prea mult pentru sufletul meu...pentru viata mea , care cu fiecare clipa ce trece imbatraneste. E ca si un cronometru , care-mi aduna (ori scade) vise in urma fiecarei greseli pana la golirea clepsidrei de segmente .. Ce fel de segmente...asta depinde de fiecare-n parte... pentru ca noi ne ghidam viata si odata cu ea destinul..

Am sa astept .. sa se goleasca clepsidra. Dar nu am sa stau degeaba . Am sa ma schimb ... Si odata cu mine am sa schimb si lumea... Pentru ca lumea-mi apartine si eu sunt datoare acestei lumi.....

Oare...?

Nici nu stiu cu ce sa incep....o simpla cugetare m-a facut sa deschid aceasta noua postare.... Visul in care ma aflu...sau cosmar mai exact..nu ma lasa sa scriu...pur si simplu legatura dintre noi nu mai exista..a fost candva ...dar nu de mult..stiu prea bine..si sti si tu, cu siguranta... Atatea greseli si excese de crime....de ce crime? pentru ca am ucis ultima speranta am ucis iubirea si odata cu ea te-am ucis si pe tine...dar ma intreb oare...nu te-ai sinucis cumva?

Eu mi-as scuza fapta...daca-s sti ca tu nu ai contribuit cu niciun fel de condiment....

Puteam sa jur ca-mi esti prieten .....un simplu amic in care pot avea oricand incredere..dar oare are rost...o simpla nelinistita splendoare de taina ascunsa-n viata asta surda...si totusi stiind de toate greselile infaptuite vreodata pe aceasta nenorocita lume tu ai continuat sa te rogi, spre binele tau la cea dintai leganare de dor, de amor.....

Oare toate sentimentele ti s-au confirmat.....? oare mai are rost vreo vorba in plus...sau totul e pierdut in nepasare...undeva-n nicaieri se ascunde ultimul meu cant care imi spune sa nu mai fiu ca ieri....sa fiu un alt eu...

Ascunde-ma iar in haina iertarii si am sa-ti iert si eu tie nepasarea...doar o clipa a fost de-ajuns sa prabusesc o lume de vise ...de speranta ...Atat de puternica sa fiu...atat de ironica ?...sau doar un simplu moft... Nu ma cunosc prea bine si nu pot deslusii acest gand...mi-e frica de mine...pur si simplu simt ca nu sunt eu...lumea e de vina?...sau chiar tu...

In momentul acesta te intrebi ...cine e acel "tu"...iti pot raspunde..nu esti tu ....e un altu....nu suna tocmai logic...dar azi ..in sfarsit am renuntat la ideeile care se leaga intre ele..care au un sens..am sa fiu in sfarsit o stravezie cugetare care nu-ti da pace..si te intrebi..oare ....nu cumva ma induce in eroare?......

In momentul asta...nu am suflet...a plecat undeva departe..se ascunde ...si nu vrea sa-l gaseasca nimeni...e singur, suferind..... In speranta ca-l voi regasii i-am promis ca voi distruge orice amintire pe care mi-a lasat-o aceasta toamna tarzie...am sa smulg ultima speranta de tacere... Drept recompensa i-am promis o vara calduroasa plina de iubire..si mistuind de fericire. El insa vrea ceva simplu si tandru...dar romantic in acelasi timp..mi-e greu ..ma intreb oare ..asta-mi face bine?...dar ii promit ca voi cauta... El,sufletul inca tanjeste la mine si mi-a spus ca se va intoarce cand va fi pregatit.Am vrut sa ii cer iartare..dar mi-a spus ca,cuvintele pentru el nu-si au rostul ...

Mi-e greu sa-l mint in continuare ca mi-e bine....dar am s-o fac si pe asta....desi viata mi-e curmata de sentimente si sentimente...

Imi doresc doar sa zbor ..sa nu mai ajung niciodata cu picioarele pe acest pamant negru....patat cu amintiri....Sau cer prea mult?...Oare atat de mult costa o clipa de iubire?...de liniste...

Am sa ajung odata sa inteleg de ce viata ma pune la incercare....pana atunci am timp sa-mi rog sufletul sa iasa din cenusa.....

Un pic de soare si... sare

O singura si jilava petala, pe care ti-o asumi de mic copil , pe cea mai simpla cale , cea de a zdrobi pacatul tainei de mult putrezite...

Nu-mi intelegi gandul , dar cu siguranta nici eu, pentru ca nu e ceea ce trebuie sa fie ci e ceea ce vrea doar el, sufletul.

Un parjol imi mistuie mintea , de ganduri arzatoare si o mica, dar puternica esenta de nebunie ce niciodata nu poate fi inteleasa. Dar, chiar eu as descri-o...ca fiind o pofta de viata care te tine pe jar, si fierbi de dorinta sa iesi din tipar. Nu ca ai vrea (neaparat) doar ca lumea nu iti mai da libertatea de exprimare , de a incerca macar sa zbori, si te inchizi in tine macinand cuvintele si gandindu-te la orice lucru negativ cuprinzand totodata si iubirea...si atunci reusesti printr-o explozie sentimente sa glazurezi viata cu un pic de soare si...sare.

Gingasia cruzimii

Nici nu stiu de unde vine cu ce se termina sau cu ce a inceput dar o spui mereu..e o metafora care exista in noi toti...e un suvoi de mahniri ascutite care asurzesc orice clipa lina de parfum...

De ce exista lumea oare? ..cu ce scop suntem noi pusi aici?..Si de ce aici? E o incercare...cu siguranta.. Nu-mi pot explica ..dar continuu sa-mi pun intrebari poate unele chiar fara raspuns ...

Ai ajuns si oare in momentul in care sa te intrebi , mai in gluma, mai in serios.."pentru ce oare mai traiesc"...dar de ce ai trai? pentru ce sa mai suferi atat..moartea e atat de pasnica si usoara..pe cand viata..e complicata ...e un joc provocator..merem imi asumi riscuri...cad in propriile mele capcane. Ma pedepsesc.

Singuratatea si izolarea ar fi o solutie ..n-am sangele pur si nici mintea limpede...dar as vrea totusi sa cunosc si o alta parte a lumii. Poate exista si un "altceva"acolo..probabil ascuns..otravit doar de dragul de a ramane tabu..

Mireasma desertaciunilor si a amagirilor inca-mi surade si as prevenii aceasta dependenta, mai cu seama ar trebui sa ma plang de jale...de atata stricaciune de lacrimi si lacrimi , dar ma pun mereu la incercare ..stiu ca pot mai mult..mult mai mult..

Insusirea faptuirii aproape perfecte..sau chiar divine ne da totusi batai de cap..si mereu te intrebi..De ce?...chiar nu vei intelege ca intrebarea asta nu are raspuns .nu acum...si as incheia cu o flama ce poate mistui insasi viata..si toate gadurile negre..chiar si iubirea ..

Fiecare parfum imi trezeste simturile..si-mi aduce in gand in viata ..o clipa din trecut..o veche dulce amintire..ador mirosul dulce al parfumului de mere,de mosc alb..mai mereu am in minte vara anului 2008..sau mireasma lemnului ud...e pura copilarie..nu e doar parfum..e si melodie..fiecare clipa care mi-a marcat intr-un anume fel clipele are o proprie melodie..intamplator ..sau nu..una dintre ele..si poate cea mai importanta ...in momentul de fata e "Insatiable"..nu vreau sa dau detalii...din motive personale..poate..

...dar hai sa incheiem acest paragraf cu un pa si pusii...pana data viitoare...nu de alta..dar mi s-a epuizat esenta de inspiratii :)) :*

Strigat de libertate

E doar o vaga chemare a crudei iubiri uscate de setea de libertate.

Liberi! Liberi! Liberi!..repetarea inca rasuna si acum in urechile milioanelor de oameni suferind de viata rastignita ca o cruce pe spinarea constiintei lor...

Libertate mai presus de toate!!;isi dau viata ...chiar copii,demnitatea si scanteia iubirii... dureros insa se sting de dragul mortii dar parfumul independentei ii indulcesc clipele arse.

Atata nota de curat risipita pentr ce?..pentru noi, pentru a trai intr-o viata fara suferinta, pentru independenta ...si cat ei au jelit...dar, uite..azi noi spunem ca ...degeaba ..nu ne pasa, degeaba ne mintim ca e ceva maret, daca nu stim respecta jertfa altora..spre binele nostru. Crud e cum oamenii au ajuns sa uite ce a insemnat atunci o viata libera, o divinitate... ceva de neatins..

Ma mistuie dorinta de a schimba ceva in atitudinea oamenilor, in caracterul rau creat din nepasare...cu un strigat mut incerc azi sa-mi cer iertare pentru atunci, pentru viata mea si pentru ei , mai cu seama pentru greseala noastra.

A fost ..odata demult...poate mult prea mult...dar nu! totusi a fost acum.. in mintea mea e un razboi mahnit si o pace-n ceata care nu poate accepta cum viata s-a schimbat. Iubire profunda, moarte parfumata si pace oarba noi avem, pentru ca ei si-au dat viata pentru viitor, pentru aceasta libertate. A meritat oare? Sa zicem noi...prea multe motive de a spune "nu!" nu a meritat pentru cei care au ramas... poate pentru cei care s-au dus, care si-au dat viata pentru noi...

Urasc ziua de luni.....

E din nou...luni.. ce plictiseala..mereu aceeasi poveste...ne trezim la ore "crude"... de pe la 6 ..mai exact..acest lucru fiind infaptuit in cazul fericit..sa avem timp ptr toate..dar ...ca intr-o zi ...de luni..pot zice ca e o zi ratata inca de la inceput pentru ca ma trezesc la 7:04 ...bine bine..ma rezolv repede ..si pornesc in graba..unde ..sunt trezita la realitate..de palma vietii.. pentru inceput o ora de eng pare sa-mi ajunga pe ziua de azi...din nou in atentia profesoarei ...din diferite cauze ...
Imi revin din soc abia in cea de a-2a ora..cand ..sunt scoasa la tabla..halal noroc..sa fiu eu cea care initiaza exercitiile..nu k as fi rupta din soare.dar mna...in fine..
Dupa ceva timp...
Palmele mi-au transpirat....ma trec toate caldurile..si ametesc si ametesc...si am emotii... si as vrea sa ma cer la baie...pff...nu mai pot...nu! nu de pisu`...ci ...e ora de fizica :o... GROAZNIC!...am trecut cu brio si peste ora asta..daca nu luam in calcul intrebarile adresate in limba chineza...cred ..
eh...sunt acasa..dupa un calvar de chin...nu doar profesorii..ci si un film..pe care trebuia sa-l urmarim..:-l.. imi iubesc colegii ..ce mai :x __
Viata e frumoasa..cu bune si rele... Din un pic ..si un pic...facem un pic mai mare..pana ne gasim rostul pe aceasta lume.. Mai am ce trai pana sa-mi lamuresc telurile..dar pana atunci ma multumesc cu viata pe care o am..si ii multumesc Domnului...ca am prieteni adevarati... va stiti voi :-j ..hai pusii ..si revin data viitoare..poate...cu cv mai multa inspiratie.. Salut ! :)

Regasire ravasita

Incaodata te regasesc in cuvintele mele..fulger nestapanit de dorinta pustie...tu ma faci sa reinvi si tot tu ma faci sa mor ..si din nou si din nou sa mor ... in viata asta cenusie ..o singura culoare ar exista pentru mine..daca ai sti ce simt..daca ai intelege ce spun..daca ai crede ce-ti promit... Iarta-mi nepasarea si fi din nou al meu...mireasma pura din cruda ta alegere...sa ma legene pana-n zorii... Daca si vorbele tale ar prinde viata...si nu ar mai ramane virtuale..sa plang de fericire..si tu mereu sa ma intrebi..de ce eu?...de ce?...si mereu acelasi raspuns sa rasune ...pentru ca esti tu...pentru ca te iubesc... O viata irosita pentru nepasarea mea...dar nu !..nu ramane asa...pentru ca m-am razgandit ..iar si iar...zi dupa zi... Stiu ..eu am gresit acum...dar lasa-ma sa iti arat ca ceea ce eu spun..isi are rostul...acolo ..undeva.. tot pentru mine ai sa ramai....si iar ma mint si iar si iar... Cuvintele nu-si mai au rostul...doar increderea... dragostea... daruirea...mi-as dori sa am puterea de-a ignora toate sentimentele..toate minciunile...toata iubirea... dar nu ..e prea crud asa..e prea tipator sa sterg acele parfumuri ..cu care eu eram obisnuita in prezenta ta..parfum de fericire...de dor.....de cate si mai cate..
...si inca odata ...cu inima franta.. spre lumina ma indrept...asteapta-ma ..voi ajunge si eu..nu ma parasi... esti tot ce vreodata a contat ...marea..soarele.. iubirea.... te regasesc in cuvintele mele..de mult apuse..te iubesc..

Scantei de minciuna

07 aprilie 1993..ora ..?? n-o mai tin minte exact..chiar deloc.. La naiba' ! Am venit ...oare m-ati chemat ?Nu! Se pare ca nu , dar ce mai conta ? Veneam si eu pe lume si lumea era a mea !La naiba...pericol social!! Care a fost primul cuvant ??? aaaa nu stiu...Crezi ca a stat cineva sa-l noteze ?Sau stai...a fost "eu ametesc" si chiar ameteam..ca doar nu era sa ma nasc mincinoasa de la mama natura... Oricum , primul pas a fost dreptul , al doilea stangul ..un mare progres... dupaia am cazut , usor-usor incepeam sa avansez . La 3 ani stiam deja sa scriu si sa socotesc , la 4 ani vorbeam perfect limba engleza iar la 5 plecam sa invat cu bursa la Londra ... abea la 6 mi-am dat seama ca nu-i bine sa mint si m-am intors in tara. 2000 Aprilie 07 , aveam 7 ani ... imi amintesc perfect prima zi de scoala , toti parintii isi laudau odraslele la invatatoare : " fetita mea stie deja sa-si numere degetele !" " baiatul meu le numara si pe ale lui si pe a lui fica-ta cu tot cu ala care si-l tine in gura ! " " al meu stie sa faca diferenta dintre Pepsi si Cola " ... zise si mama , dintr-o data se aude un ras de parinti prosti crescuti si de copii redusi care habar n-aveau de ce radeau ... atunci m-am enervat si ... m-am apucat sa-i numar pe toti , aflu coeficientul mediei direct proportionale al radicalului de ordin 3 din mediana care traversa clasa si inmultindu-i cu necunoscuta din ultima banca aduc la cunostinta ca viata e egala cu zero cat timp Raiul exista..... apoi imi amintesc ca nu-i bine sa mint si plec acasa . In prima zi de liceu mi-au luat sapca numai ca eram deja in Septembrie si era toamna ... mi-am luat fes , se facuse frig ... venea iarna . Parca ma vad si acum cu hanoracul nins , fesul inghetat si ochelarii aburitzi.Cand o sa iau bacu'..daca il iau o sa merg pentru prima data in discoteca , sau in disco cum mai spun altii, o sa dansez ca in videoclipuri .. poate o sa beau si o bere ... . Ce mai ... voi fi chic de acuma !
Offf , ce vremuri ... timpul trece , amintirile raman si apar mereu altele noi. Ajungi la un punct cand lasi glumele deoparte , cand privesti viata asa cum e ea si trebuie sa tragi linie , sa analizezi ce a fost bun , ce a fost gresit , unde s-ar fi putut schimba si unde trebuia sa se schimbe .
Au fost cateva randuri din viata mea ... sau poate nu , chiar conteaza pentru cineva ??? Oricare ar fi fost , oricare ar fi sau oricare ar fi putut fi , viata isi va urma cursul ei firesc ... spre nicaieri . Si tot asa pana la capat.. Pa-pa!

Sentimente pierdute printre ganduri si randuri..

"Ma simt inca in vis..nu stiu a descrie acest sentiment..doare...atat pot sa imi dau seama..de ce oare inca doare...de ce ganduri pline de ura si nepasare se transforma in lacrimi arzatoare...care imi cer sa fiu ca ieri..prea tarziu e deja azi..vine maine..imposibil..totul sa dus a trecut vin alte nebunii..capul mi`e zbuciumat de cugetari rautacioase..atatea lucruri ne spuse ....atatea sentimente ascunse..niciodata nu o sa se spuna..niciodata..!!Nici nu mai au valoare...dar totusi conteaza..imi intuneca sufletul..si tot jocul in care tu erai personajul principal devine uitare..devine durere..si ..sfarsit!
Nu mai pot..nu pot respira... nu pot vorbi acum ..nu pot zambi..e prea mult fum in jur...totul ma duce intr-o lume fugitiva...intr-un decor inactiv..ascuns de fericire..traiesc un vis sau e insasi realitatea..Daca e vis vreau sa devina uitare ..dar e realitatea...nu o pot uita ...dar pot ierta..greu cu trecerea timpului..."Timpul le rezolva pe toate"..dar totusi nu in totalitate..pata sufletului va ramane mereu asemeni unei rani cumplite...
Dulce ar fi durerea daca as putea da timpul inapoi..nu te-as lasa sa pleci..sa nu mai stiu daca e noapte ori e zi..viata nu ar conta daca mi-ai fi alaturi... de as intelege ce vrea viata ...!Vei exista in viata mea..chiar daca nu ai sa fi cu mine.Eu inca am pastrat lumina care la inceput ne-a legat......acum nu mai e nimic...poate gresesc ...poate nu esti tu imi esti un strain de acum....ma amagesc sau poate nu..oricum va fi. ..orice razboi e mai usor in doi..arta vietii e sa te ridici de cate ori cazi...
Eu nu mai cred acum in nici un semn...dar sti?...tot ce simt e scris intru`un refren.Am sa invat din nou sa zbor.imi va fi greu..ploaia mi te va sterge acum din gandul meu..si ma mint mereu ca dorul acesta trece..dar e mai greu sa fiu doar eu..sa fiu eu..acum traiesti doar tu..in iernile tarzii...esti ca o fantasma reala din ultima vara..
Dar viata merge inainte.. ..prezentul e aici nu ma asteapta..viitorul e mister..iar trecutul e trecut..trebuie uitat...Nimanui nu ii pasa...care a gresit ..daca pot suporta felul in care tu ai procedat..inca sper ca visez..mie dor de tine..dar in zadar..nu te pot atinge ..nu ma poti auzi..degeaba te mai strig..vreau doar sa iti fiu in preajma..dar sufletul tau e vandut..sunt pierduta fara zambetul tau ..fara tine..Lacrimile nu imi pot descrie durerea...nu mai pot respira..e gresit cum viata a ales sa fie..asa cum ea a vrut.. nu cum vroiam eu..am sa ma uit mereu in urma mea..la acel trecut..dar trebuie sa traiesc privind inainte..pentru ca viata e grea si in lumea mea.Nu e totul perfect dar o sa fie...
Insa nu oricine iti zambeste iti este prieten..la fel cum..nu oricine te raneste iti este dusman..
Tu ai fost totul pentru mine..m-ai facut sa cred in tot...in viata ,in iubire, in moarte..in minciuni..tu m-ai invatat sa zambesc..si tot tu imi readuci tristetea pe buze....dar...acum e in zadar..in suspine ma scufund..si ma ascund dupa un zambet fals..dar cristalin care imi linisteste sufletul si imi inec privirea in lacrimi privind nepasatoare la timpul care..parca trece mai greu..astept sfarsitul acestei povesti cu cuprins gresit..dar nu mai vine..daca vreau sa fiu o clipa fericita ma pot razbuna..dar prefer sa fiu o viata si voi ierta...pentru ca cine seamana vant furtuna culege..
Mi-e greu sa recunosc ce simt...tu nu ai stiut a aprecia..acum luminile sunt stinse..lacrimi de durere curg..in suflet restranse...o enigma deslusita...dar gandurile raman aprinse..Viata este un film..cu scenariul scris de mine..tu esti doar un personaj care a deviat prea mult de la cuprins...dar e prea greu sa te readuc..clipele scurse nu le pot oprii..dar nu e drept sa doar visez...sa pierd doare prea tare...si ieri si azi si maine gandul meu e al tau..si maine si azi si ieri...tu ai fost al meu..Inca odata ma scufund in marea amintirilor...iti zambesc ...poate imi zambesti si tu...dar degeaba..totul ramane asa..inca nu cedez..stiu ca mai pot..poate totul e numai o poveste..ce insista sa fie reala...
Priviri tulbure imi amagesc visele ...esti speranta mea pe viata ..intr-o lume atat de vasta tu esti raspunsul meu fara ezitare...lumea in care traim este prea rea...printre atatea suflete sterse noi traim in vid..tu imi colorezi viata...tu imi transfori visul acestei vieti in realitate..dar tu ai ales alt drum..un drum cu nepasare...indiferenta...care ne desparte...de ce nu vrei sa iti mai aduci aminte..de atatea promisiuni ..de atatea juraminte..unde s-a pierdut toata increderea care o aveam pentru tine..sau totul a fost o simpla minciuna?Nu!Nu vreau sa cred ca e asa...tu mi-ai spus ca sti sigur ce simti pentru mine..acum..dupa toate...readu-ti aminte...si mai spune-mi odata acelasi lucru..
Inca sper ca te vei intoarce..inca sper ca te vei razgandi..si un glas ma incurajeaza ..soptindu-mi..."Speranta moare ultima"...
Sfarsit!"
Piesa de teatru s-a terminat....bine ca a fost doar o inscenare...viata ta nu are de suferit..e total diferita de ceea ce ai prezentat tu pentru intreaga audienta...
Viata ta...insa ea e cu totul diferita...prezentul pentru tine e comoara..ai gasit un EL...iar viata infloreste pentru tine...
Povestea a doi copii fericiti acum a inceput..tu esti totul pentru el si el pentru tine..
Pentru multi viata e grea...pentru tine ea este parfum..totul e bine acum si asa sa si ramana...